|
Atāt sunt pe cāt mă dărui
Dinspre mine... mai departe
Numai astfel nu mă nărui
Oricāt noapte aş străbate...
Undeva... sub coviltir de cer
Pe-o cărarare şerpuindă
Ghemuit īntr-un ungher
Popas de luminiş inundă
Vatra gāndurilor albe
Şi pornesc pe brānci... rāvnind
ale piscurilor salbe
pămāntescul lepădānd...
īn rugul de rugă arzānd... |